Cel mai bun sistem și aparat foto...este cel pe care îl ai la tine

Știu că prima parte din titlu poate să stârnească multe polemici și acest text nu este o recenzie propriu zisă, ci este experiența mea cu Olympus EM-10 Mk II și sistemul Micro4/3 pe o perioadă mai îndelungată ca aparat personal. Am să descriu în cele ce urmează de ce pentru mine Olympus EM-10 mk II și sistemul construit în jurul lui este cea mai bună optiune pentru fotografia de zi cu zi și cea de călătorie și cum acestea mi-au schimbat modul în care fotografiez.

Dar să vorbesc liber și mai puțin sintetic despre această experiență.

Gata cu kilogramele purtate pe umeri, gata cu momentele în care cântăream și făceam calcule referitoare la ce obiective să iau cu mine, gata cu momentele în care lăsam aparatul acasă pentru că ¨azi sunt prea comod să îl iau cu mine¨, gata cu praful și petele de pe senzor, gata cu visul de a avea un obiectiv super wide sau fisheye cu stabilizator de imagine, gata cu profunzimea de câmp atât de limitată încât nici la F22 toate elementele din cadru nu erau clare.

Acest aparat în aparență banal mi-a redefinit stilul și plăcerea de a fotografia. Era un vis să am un sistem compact cu obiective de calitate, trecând de la fisheye la prime-uri și până la tele-uri, obiective care să aibă toate și stabilizator de imagine. Visam să călatoresc sau să fac ieșiri foto de o zi doar cu o geantă de mici dimensiuni în care să am toată trusa foto alături de strictul necesar. Aceste dorințe pot spune că acum au devenit realitate.

Am prieteni și cunoștințe pentru care ¨the ultimate thing¨ în fotografie este bokeh-ul produs de nu știu ce obiectiv Leica, altul care apreciază cel mai mult calitatea printurilor Cibachrome, sau altcineva care pune mare preț pe ultimul detaliu stors dintr-un fișer Raw de 36 Mpx. În universul meu foto portabilitatea unui sistem (puteți să îi spuneți și comoditate) a ajuns să devină în timp unul dintre cei mai importanți factori, dacă nu cel mai important.

Nu trăiesc din fotografie, dar sunt un tip pretențios, de cele mai multe ori ¨Picky boy¨, ¨Pixel peeper¨ sau cum vreți să îi ziceți. Printez uneori și la dimensiuni de genul 90x60cm și sunt obișnuit cu acea calitate oferită de un senzor FullFrame de 24 de Mpx de la un DSLR Nikon. Din acest punct de vedere sunt obișnuit cu imagini clare și lipsite de zgomot chiar și la ISO 6400, cu un nivel de detalii extrem de ridicat la ISO100, cu posibilitatea de a trage de fișierele Raw în editare uneori până la limită, și nu în ultimul rând cu placerea de a compune un cadru printr-un vizor optic de mari dimensiuni. Dar toate acestea trebuie plătite, și trebuie plătite prin momente în care în călătoriile tale nu mai ești relaxat și nu te mai bucuri de descoperirea locului în care tocmai ai ajuns ci ești obosit sau preocupat de modul în care trebuie să-ți transporți aparatul foto.

Când am luat hotararea că pe lângă sistemul bazat pe un DSLR (ce îl voi folosi încontinuare doar pentru anumite genuri de fotografie) vreau să dezvolt și un sistem mai compact am avut în vedere următoarele cerințe: să fie cât mai portabil posibil, aparatul să aibă un design atrăgător, un stabilizator de imagine integrat sau obiective stabilizate optic, un vizor electronic și ecran rabatabil, performanțe bune până la sensibilitați de ordinul ISO 3200 și nu în ultimul rând un preț atrăgător.

ø;

Astfel am ajuns la Olympus EM-10 Mark II. Nu e ultima fiță în domeniul mirrorless-urilor și nu are ISO nu știu câte sute de mii, dar e argintiu, retro, și te strigă să îl iei cu tine. În plus nu îți faci credit pe treizeci de ani să ți-l cumperi. Apropos de asta, 450 euro aparatul, 335 euro pentru un obiectiv wide Olympus 9-18mm, 99 euro unul Panasonic 20mm F1.7, 99 euro un Olympus 40-150mm ED F4-5.6 și 275euro un fisheye Samyang, cât m-au costat fiecare, mi se pare excelent. Toate produsele au fost cumpărate noi cu garanție, din Franța și Germania, din lanțuri de magazine cunoscute: Fnac, Auchan, Amazon. Îmi pare rău dacă în România aceste promoții și prețuri nu sunt posibile, dar aceasta este realitatea.

Acum sa iau puțin la purecat fiecare obiect din cele amintite mai sus.

Olympus EM-10 II, la jumătate din preț cât un EM-5 II oferă 90% din capabilitățile acestuia. Pentru mainile mele și pentru a-l transporta în călătorii este perfect. Stabilizatorul de imagine funcționează așa cum m-am așteptat, cu un câștig de trei trepte, astfel că toate obiectivele devin acum stabilizate. Chiar și un fisheye. Super! Raportul de imagine 4:3 chiar dacă aveam impresia că e un dezavantaj, începe să îmi placă din ce în ce mai mult. Aparatul are toate funcțiile la moda, wi-fi, obturator electronic, touchscreen, șapte butoane programabile, vizor electronic și ecran foarte bune. Ce îți poți dori mai mult!? Calitatea imaginii? Suficient de bună încât să nu mă plâng. Rezoluția de 16 Mpx este suficientă pentru printuri 30x40cm la 300dpi fără interpolare, latitudinea de procesare a fișierelor Raw la Iso200 este foarte ridicată, iar zgomotul de imagine este scăzut la sensibilități de ordinul ISO 1600. În plus fișierele Jpeg Olympus sunt mai bune ca niciodată (asta pentru cine s-a săturat de Raw).

Sigur un fișier realizat cu un DSLR Nikon FF de 24 Mpx este altceva, dar mi-am pus întrebarea: cât de mare este diferența sau saltul calitativ pentru ceea ce fotografiez în 90% din timp? Destul de mică încât să nu mă fi atins de Nikon în ultimele luni.

Și apoi obiectivele...

Olympus 9-18mm F4-5.6. Love it! Un obiectiv wide 18-36mm în echivalent 35mm, foarte compact, ce cântărește 150 grame. O minune a ingineriei Olympus și unul din atuurile sistemului Micro 4/3. Exemplarul meu la 9 mm și F4 este puțin descentrat în extremele din partea dreapta, dar între F5.6 și F8 acest lucru nu se mai observă și rezultatele sunt foarte bune. Uneori pare de jucărie și performanțele optice pentru subiectele foarte îndepartate și focalizarea la infinit sunt medii, dar în majoritatea cazurilor  se comportă excelent. Diametru de 52 mm pentru filtre este unul mic pentru un obiectiv wide, astfel că poți găsi filtre la prețuri decente pentru el. Un filtru ND1000 și unul de polarizare și-au făcut loc deja în trusa mea. Este o plăcere sa fotografiezi cu acest obiectiv și se regăsește pe aparatul meu în peste 75% din timp.

Olympus 40-150mm ED F4-5.6. Un obiectiv subestimat de mulți. Vine de multe ori în kit cu mirrorless-urile Olympus și majoritatea încearcă să scape repede de el. Dar, este ușor, focalizează rapid, iar calitatea optică între 70 și 150mm este surprinzător de bună. Chiar și în colțurile cadrului la aceste distanțe focale nu ne putem plânge. Plastic fantastic!

Samyang 7.5mm fisheye. ¨Oh la vache!¨ cum ar spune francezul. Citisem mai multe recenzii despre acest obiectiv și ceea ce văzusem ca imagini era foarte promițător. Am achiziționat un prim exemplar pe gri, care s-a dovedit a fi descentrat în partea dreaptă chiar și la F5.6. L-am returnat. În ziua de azi este o excepție să primești un obiectiv în standarde, dar știam că performanțele acestui obiectiv pot fi mai ridicate. Stiu o să ziceți ¨Pixel peeper...¨. Și apoi a venit un exemplar pe negru. Și negru a fost norocos! Dacă apreciezi fisheye-urile nu se poate să nu îți placă acest obiectiv. Super compact, foarte bine construit și cu rezultate excelente în ceea ce privește aberațiile cromatice și claritatea oferită la toate diafragmele chiar și în colțuri. Până acum aveam impresia că Nikon-ul 10.5mm fisheye folosit pe un DSLR APS-C este un obiectiv foarte bun, dar Samyang-ul este peste el. Nikon-ul probabil că va pleca la altcineva.

Panasonic 20mm F1.7. Un obiectiv pancake ce îl poți lăsa tot timpul pe cameră. Compact, cu o greutate de 87 de grame (da, optzeci și șapte!), luminos, cu un bokeh surprinzator de plăcut și o claritate excelentă la toate diafragmele. Capricios cu un banding de toată frumusețea când ți-e lumea mai dragă, dar uimitor ca rezultate în majoritatea cazurilor.   

Cam aceasta este trusa foto ce o utilizez în majoritatea timpului. Atunci când este cazul o susține un minitrepied Jobi GorillaPod SLR Zoom. Dacă e să călătorim light, light să fie! Totul pune accent mai mult pe plăcerea de a fotografia și mai puțin pe ¨the ultimate performance and technology¨.

În ultimile săptămâni am vizitat și fotografiat multe locuri, iar acest lucru l-am făcut apreciind mai mult călătoria în sine. Nu am fost la vânătoare de cadre, ci am fost să vizitez, să descopăr și apoi să fotografiez (sau cel puțin așa am simțit la final). Atunci când ești într-o călătorie probabil că fotografia ca activitate trece pe planuri secundare odată cu scăderea în greutate a echipamentului foto, dar cu siguranță trece în față ca naturalețe. 

Rucsacul sau geanta mare în care era echipamentul foto l-am înlocuit cu o geantă de umăr mică și discretă în care pot lua tot ce am descris mai sus. Toate la un loc, aparat plus patru obiective, cântăresc nici mai mult nici mai puțin decat 1 kg. Suficient cât să uiți de multe ori că le ai la tine, să fii un călător și apoi un fotograf. 

Imaginile Raw de mai jos sunt realizate cu Olympus EM-10 Mark II și cele patru obiective. Prelucrarea lor a fost făcută folosind programul Lightroom CC.

Întregul conținut audio-vizual și textual al acestor pagini este protejat de drepturi de autor și alte drepturi deținute de Gabriel Bușe. Conţinutul acestui material (text, imagini) nu poate fi folosit fara acordul prealabil scris al autorului.

© Gabriel Bușe

OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA